Oare va mai amintiți celebra propoziție invățată în clasele primare 'Ana are mere'? Ei,atunci a fost momentul în care am realizat cât de mult iubesc eu merele și cât de mult îmi doresc un 'măr' în viața mea dar pana azi,cand am și eu mărul meu a trebuit sa mă conving, gustând alte fructe, de... Continue Reading →
De la stiloul cu cernealā,la era digitalā
E ora 6 dimineata,afarā este încă noapte iar totul în jurul meu este învăluit în liniște, doar sforăitul câinelui ce doarme pe canapea, chiar dacă nu are voie, îl mai aud, restul e tăcere, una calmā. E felul meu de a fi, de a exista, sa mă trezesc, așa, cu noaptea-n cap când lumea încă... Continue Reading →